ȚINUTA ÎN TIMPUL MESEI

Ținuta în timpul mesei

În Roma antică li se recomanda tinerilor patricieni să folosească numai trei degete pentru a mânca. Folosirea celor cinci degete era considerată vulgară și rezervată plebei.

La începutul anilor 1500, Erasmus din Rotterdam a scris pentru prima oară un ghid de comportare destinat tinerilor nobili.

Ghidul respectiv a fost considerat ca bază a educației în înalta societate până în secolul XVII- lea, când La Baroanne de Staffe a început să facă cunoscută în scris, arta de a primi, de a se îmbrăca sau de a mânca, carte dedicată femeilor nobile. A mai scris deasemenea cărți, care tratează despre respectul datorat diverselor tradiții și ceremonii, precum și modul de a trata și a vorbi cu servitorii.

Un proverb francez spune că “….. la masă se arată buna educație,….. dar folosirea tacâmurilor o impune”.

Nimeni nu se așează la masă înainte de a fi invitat de gazdă, sau de a-i fi indicat locul unde trebuie să se așeze.

Anumite gesturi sau anumite zgomote sunt intolerabile în timpul unei recepții (și nu numai). La masă trebuie să stați drept, lăsând un spațiu între platoul mesei și corp. Nu este permis să vă legănați pe scaun, sau să aveți gesturi largi, care i-ar putea deranja pe cei din jur. Mâinile sunt ținute la vedere de o parte și de alta a farfuriei, coatele cât mai aproape de corp, iar încheieturile sau antebrațele pe marginea platoului mesei.

Contrar unor obiceiuri împământenite la români, scobitorile nu se așează pe masă! Dacă unul dintre meseni are nevoie de ele și vi le cere, obligatoriu cu discreție, i le veți oferi cu aceeași discreție. Se recomandă ca persoana care le folosește să se retragă pentru câteva momente, pentru a se debarasa de resturile de mâncare care din nefericire i s-au ascuns între dinți. În nici un caz nu facem un paravan cu palma, în fata gurii.

Când mâncați, trebuie să ridicați mâna pentru a duce alimentele la gură și nu să aplecați capul sau corpul spre alimente. Contesa de Paris – descendenta familiei d’Orleans, familia regală franceză, spunea că: “….c’est la main qui va à la bouche, et non pas l’invers”  adică, mâna merge spre gură și nu invers.  Deci : ridicăm mâna la gură fără să ne aplecăm spre farfurie, ca și când am face mătănii.

Nu se vorbește și nu se bea cu gura plină, nu se mestecă deschizând gura, nu se înfulecă!

Mâncați cu gura închisă, tăind și ducând la gură bucăți mici de mâncare, fără grabă. Încercați să vă adaptați “ritmului” celorlalți oaspeți.

Dacă supa sau ciorba sunt prea fierbinți nu este admis să vânturați lichidul cu lingura, cum nu este permis suflatul în farfurie. Este tolerat suflatul discret în lingură. Supa sau ciorba nu sunt sorbite cu zgomot. Farfuria sau bolul de supă nu trebuie înclinată pentru a recupera ultima picătură.

Nu se întinde mâna pe deasupra mesei pentru a “apuca” sarea, piperul sau apa.

Săratul sau piperatul înainte de a gusta mâncarea reprezintă o lipsă de încredere în talentul persoanei care a pregătit mâncarea.

Nu este permis să ne adresăm unui invitat pe deasupra mesei cu voce “tare” și nici să ne aplecăm spre față sau spre spate, pentru a “evita” vecinul de alături și a avea o conversație cu un invitat mai îndepărtat.

Tacâmurile nu se lasă la întâmplare în farfurie. De câte ori vorbiți, beți sau vă ștergeți la gură, trebuie să lăsați tacâmurile pe farfurie. De asemenea, după fiecare fel, tacâmurile sunt așezate cu vârful în jos, în paralel cu partea dreaptă a farfuriei. Dacă așezați în farfurie, vârful cuțitului peste dinții furculiței, încrucișându-le ușor, înseamnă că nu ați terminat încă să mâncați, deci faceți o pauză. Dacă așezați tacâmurile în paralel, la ora 5 și 25, înseamnă că ați terminat și farfuria cu tacâmuri poate fi scoasă de la masă. Tacâmurile nu se așează niciodată cruciș pe farfurie.

Cuțitul nu este dus la gură, sub nici un motiv! Lama cuțitului pe care îl folosim, nu trebuie ștearsă cu pâine !

Există patru situații precise în care NU trebuie să ne servim de cuțit la masă:

  • pentru a duce la gură o bucată de mâncare;
  • pentru a tăia în bucăți mici felia de pâine pe care o avem lângă farfurie;
  • pentru a ne servi din untul așezat pe masă (folosim cuțitul special, dispus alături de unt și apoi îl repunem la locul lui);
  • pentru a tăia ouăle, salata, tocăturile, legumele gătite și în general mâncărurile moi.

Port-tacâmurile sunt folosite doar pentru mese familiale sau între prieteni. Dacă le așezați la masă, înseamnă că nu veți schimba tacâmurile între feluri. Chiar și între prieteni, dacă le așezați pe masă, nu puneți un cuțit deasupra. Ar arăta o lipsă de considerație față de invitați. Toată lumea știe la ce folosesc aceste obiecte mici și drăguțe.

Cred că este necesar să ne amintim mereu, câteva gesturi care trebuie evitate:

  • Cuțitul nu trebuie dus la gură sub nici o formă!
  • Furculița nu este o “armă”, deci nu o țineți în aer !
  • Mestecați încet, bucăți mici și doar cu gura închisă !
  • Șervetul nu este legat în jurul gâtului !
  • Farfuria de supă nu este înclinată pentru a termina ultimele picături !
  • Ștergerea sosului din farfurie, oricât ar fi de gustos, este interzisă !  În cazul unor reuniuni familiale sau între prieteni, dacă nu puteți rezista tentației, puneți o bucățică de pâine în farfurie și folosiți furculița, pentru a mânca sosul.
  • Nu puneți în niciun caz palma pe pahar atunci când nu mai doriți vin. Spuneți simplu: “Nu, mulțumesc”.
  • Nu trebuie să ne aplecăm asupra farfuriei, ci trebuie să ne folosim antebrațele pentru a duce hrana la gură.
  • Contrar regulilor practicate cu decenii în urmă, la ora actuală sunt tolerate în anumite cazuri coatele pe masă.  Fără exces.
  • Este preferabil să țineți mâinile cu antebrațele pe masă și nu pe genunchi.
  • Să nu uitați că balansarea cu scaunul este interzisă !
  • A veni cu prăjituri, tort etc. fără acordul gazdei, ridică întotdeauna o problemă. S-ar putea ca desertul ales de voi să nu se potrivească cu restul felurilor de mâncare, ori e posibil ca gazda să fi prevăzut cu totul altceva. Sau, și mai rău, gestul dumneavoastră poate fi interpretat ca o lipsă de încredere în calitatea produselor oferite. Așadar e bine să întrebați din timp gazda dacă puteți să aduceți un desert.
  • Nu este permis să vă așezați la masă înaintea tuturor și mai ales, fără să fiți invitați de gazdă !
  • Dacă sunteți bolnav sau aveți o vârstă avansată, vi se iartă anumite lucruri.
  • Nu începeți să mâncați înainte ca toată lumea să fie așezată și servită !
  • Nu începeți să mâncați înainte ca stăpâna casei să se așeze la masă !
  • În niciun caz nu gesticulați cu șervețelul ca și când ați flutura un steag !

Fumatul la masă este interzis în principiu, având în vedere că mirosul și fumul de țigară influențează aroma și gustul felurilor de mâncare. Prezența scrumierelor pe masă înseamnă că gazda acceptă să se fumeze.

Chiar și într-o astfel de situație, putin probabilă, nu uitați să cereți permisiunea vecinilor de masă.

Evitați să fumați alături de persoane în vârstă, de o femeie însărcinată sau în preajma unor persoane care fac eforturi ca să se lase de fumat.

Nu lăsați țigara să se consume singură în scrumieră și nu o stingeți altundeva decât în scrumieră.

Este o notă de proastă creștere să invitați o doamnă la dans cu țigara în mână. Sau, și mai rău, în gură!

Putem observa dacă o casă nu este bine întreținută ori dacă persoanele invitate nu sunt întotdeauna de “calitate”, după micile “arsuri” sau “semne” rămase pe mese, pe șemineuri ori pe diverse mobile.

Când ați terminat de mâncat, puneți șervetul alături de farfurie, fără să îl pliați !

Dacă bei cafea sau ceai, nu lăsai lingurița în ceașcă. Ea trebuie pusă în farfuriuță, după ce a fost folosită. Dar toate acestea fac și ele parte dintre multiplele reguli de Savoir – vivre ! 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *