Decorarea mesei….

Istoria “mesei” însoțește încă din Evul Mediu evoluția societății și se împletește în mod strâns cu evoluția moravurilor. În Evul Mediu, “masa” de onoare, era așezată pentru nobili pe “suporți” din lemn, cu scânduri deasupra și acoperită cu o față de masă din pânză brodată. Era așezată lângă un perete pe o estradă, la adăpost de curenții de aer, în cea mai mare încăpere a castelului. Comesenii se așezau cu spatele spre șemineu, pentru a putea admira vesela și decorurile expuse pe etajere și eventualele divertismente oferite oaspeților. În perioada Renașterii, apare adevărată masa ca mobilă, destinată înlocuirii platourilor din lemn utilizate până atunci. Acestor “mese fixe” li se asociază banchete și scaune. Începând cu  secolul al XVIII-lea apar primele încăperi destinate exclusiv primirii invitaților la un dineu.  Au apărut primele obiecte de decorație din ceramică, argintărie, aur, porțelan și cristal. Mai târziu, a apărut masa ca mobilă fixă cu o destinație precisă. La începutul secolului al XIX-lea apar și în casele oamenilor înstăriți “sufrageriile”, primele încăperi autonome, unde se reunește familia pentru prânz sau cină. Obiceiul “sufrageriei” se extinde, se democratizează, ajungându-se ca în majoritatea caselor să existe un loc specific, destinat servirii mesei.

Decorarea mesei capătă o foarte mare importanță la început în rândul nobilimii, iar apoi în rândul marii burghezi.  Această „punere în scenă” este dictată de reguli care se schimbă în funcție de stilul recepției și lasă liberă fantezia fiecăruia. La sfârșitul Evului Mediu, chiar dacă mesele ca mobilier de sine stătător, erau practic inexistente, decorurile capătă o mare importanță fiind prin excelență dovada bogăției și a bunăstării fiecărei familii. Cele mai frumoase, mai elegante și mai impozante obiecte pentru decorarea mesei au fost create până spre sfârșitul secolului al XlX-lea, din aur, argint, porțelan, cristal, etc.

În funcție de importanta recepției, pe mese erau expuse obiectele cele mai de preț și mai decorative deținute de gazde. Decorurile erau fabricate de către cei mai renumiți artizani ai timpului, din materiale prețioase, putând fi din porțelan fin, argint, vermeil (argint suflat cu aur) sau chiar din aur. Fastul recepțiilor regale a rămas înscris în cărțile de istorie. Unele obiecte decorative sunt expuse și astăzi în muzee ori fac parte din colecții private și sunt expuse cu ocazia diferitelor evenimente expoziționale.

După cel de-al Doilea Război Mondial, și până în zilele noastre, decorarea mesei a trecut pe un plan secundar. Criza alimentară, deci procurarea efectivă a alimentelor, fiind mult mai preocupantă decât decorul. ”Obiectele de valoare”, care decorau în genere mijlocul de masă, prea „vizibile” pentru a fi expuse în perioade de criză, au fost înlocuite cu obiecte mult mai discrete. Cu aranjamente florale, aranjamente de culori, de lumini, etc.

O masă frumos împodobită, casa sau sala unde se desfășoară recepția special pregătite și amenajate pentru ocazie, reprezintă întotdeauna un semn de respect și curtoazie pentru cei invitați. Nu trebuiesc căutate cu orice preț decorații surealiste, extrem de costisitoare sau supra dimensionate.

Dacă fata de masă este uni, puteți sa dați curs liber fanteziei, având însă grijă să nu depășiți granițele discreției și ale bunului gust. Un decor floral clasic amenajat cu flori proaspete, o tijă de viță de vie aranjată artistic, câteva petale de trandafir, sau pietricele colorate, pe lângă faptul că sunt frumoase, prezintă avantajul de a putea fi moderne, înlocuite ușor și pot fi asortate cu ușurință veselei, feței de masă, evenimentului, cadrului, etc.

Indiferent de importanta recepției, trebuie evitată folosirea decorurilor florale prea înalte care împiedică comesenii, să se vadă unii cu alții. De evitat sunt și florile parfumate, care dacă au un miros prea pronunțat pot deranja convivii.

Buchetele și aranjamentele florale, foarte înalte sunt folosite doar la marile recepții și nu sunt așezate niciodată pe mesele unde este servită mâncarea. O decorație florala simplă, dispusă în mijlocul mesei, sau câteva flori aranjate artistic și cu gust în cupe sau vaze mici pot constitui un ornament grațios și ușor de realizat. Un mijloc de masa frumos poate fi alcătuit folosind un castronaș cu nisip umed, în care aranjați florile cu cozile tăiate scurt. Nisipul servește ca baza pentru formarea buchetului, le fixează și le păstrează proaspete. Puteți sa prezentați de asemenea câteva flori într-un castronaș transparent în care puneți apă colorata, în armonie cu culorile mesei. Florile sau petalele o să plutească în bolurile respective. Locul florilor trebuie stabilit în momentul când așezați masa. Le așezăm pe masa doar cu putin timp înainte de sosirea oaspeților, pentru a nu se ofili.

Decorația trebuie sa fie cât mai în acord cu tema invitației sau a mesei. Pentru botezul unui băiat veți folosi cât mai multe flori cu predominantă albastră și albă, pentru botezul unei fetițe culoarea predominantă va fi roz și pastel. Pentru o logodnă,  florile pot fi pastel și albe. Pentru sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), flori roșii amestecate cu crenguțe verzi, decor absolut tradițional. Pentru Paște se folosesc în general, florile de primăvară de toate culorile. Aici, eu vă vorbesc despre tradiții. Nimeni nu vă împiedică să folosiți culorile pe care le doriți, în funcție de tendințe, de posibilități, de plăcere sau de ce nu, de starea sufletească.

Timpurile moderne ne-au pus la dispoziție o infinitate de mici obiecte decorative frumoase și originale de care putem profita în funcție de talentul, umorul, sau stilul mesei organizate. Dacă folosiți sfeșnice, sau lumânări individuale, trebuie sa aveți grija ca mesenii sa se poată vedea între ei. Dispunerea lumânărilor nu trebuie să deranjeze desfășurarea servitului. Dacă nu dispuneți de sfeșnice, puteți improviza. Așezați lumânările în diverse obiecte cărora Ie deturnați destinația inițială: în pahare cu apă puneți lumânări plutitoare. Dacă vreți să folosiți lumânări mari în pahare, nu uitați să le umpleți cu nisip și apă rece pentru ca acestea să nu se spargă din cauza căldurii degajate. Nu uitați că lumânările nu trebuie aprinse decât  seara. La o masă de prânz, lumânările pot fi pe masă ca decor, dar nu aprinse. Pentru decor puteți folosi cupe, castronașe transparente în care puneți nisip colorat, scoici, pietricele,frunze în funcție de tema mesei, sau de ce nu, diverse obiecte simpatice: solnițe și pipernițe în formă de animale, păsări, flori, etc.

Se găsesc în comerț lumânări și șervețele de toate mărimile, toate formele și toate culorile, pentru a le putea asorta cu ușurință  fetei de masă, farfuriilor sau florilor din mijlocul mesei. Evitați lumânările parfumate. Nu toată lumea suportă mirosul lor și în plus, mirosul puternic pe care îl degajează, nu se potrivește întotdeauna cu mirosul preparatelor gătite. Lumânările trebuiesc aprinse doar înainte de a vă așeză la masă și repet; numai seara!

Pentru mesele de Crăciun, Anul Nou sau Paște, mie îmi face plăcere să așez pe farfuriile invitaților câte un mic cadou. Fără mare valoare, dar plăcut. Poate fi chiar și un săculeț cu câteva drajeuri, una sau două bucățele de ciocolată, etc. În general invitații sunt surprinși agreabil când descoperă că gazda se gândește și îi așteaptă cu plăcere.

Obiectele din cristal, din sticlă, lumânările sau cupele în care plutesc flori naturale sau artificiale sunt ornamente încântătoare, datorită varietății lor, fragilității sau jocurilor subtile de lumini la care se pretează. Dacă nu doriți un aranjament special, puteți plasa în mijlocul mesei fructiera pe care ați pregătit-o pentru desert decorată cu câteva crenguțe, frunze verzi, sau flori.

Pentru o masă elegantă, dacă vă face plăcere așezați în fața farfuriei, un carton cu meniul. Cartonul trebuie să fie mai gros, de bună calitate, deschis la culoare și cu un chenar subțire  colorat. Scrieți frumos meniul de mână: antreul, felul principal, salata și desertul. Niciodată nu sunt precizate felurile de brânză. Vinul pe care îl serviți, trebuie să fie specificat pe meniu ca și podgoria și anul îmbutelierii.

“Arta de a primi” nu înseamnă numai prezentarea mesei ca “obiect”. Odată decorul instalat, trebuie să vă ”interpretați” cu brio rolul de gazda. Trebuie să faceți ca invitații să se simtă bine, sa fie așezați corect la masă (corespunzător precăderii) și să fie serviți de o manieră impecabilă.

Toate acestea sunt și ele reguli de “Savoir-vivre”