APERITIVUL

APERITIVUL

Cuvântul „aperitiv” vine din limba latină – aperire- a deschide […care deschide, care stimulează pofta de mâncare].

Aperitivul, a apărut în Franța în jurul anului 1850 când un chimist cunoscut Joseph Dubonnet a elaborat o băutură pe bază de vin și chinină, pentru combaterea paludismului. Prima persoană pe care a făcut ”experiențe”, a fost soția lui, care bea un păhărel înaintea mesei. Așa s-a făcut cunoscut, Dubonnet: Băutură servită și astăzi la aperitiv. De altfel se pare, că ceva mai devreme, pe la 1790, în Italia, la Torino, un anume Antonio Benedetto, a inventat o băutură numită ”Vermut”. Mulți ani mai târziu, această băutură a fost comercializată sub numele de Cinzano sau Martini. Prin extindere, aperitivul se referă la ”mâncarea ușoară” dinaintea cinei. Un moment de convivialitate și sociabilitate, în jurul unei băuturi, mai mult sau mai putin alcoolizate.

Aperitivul pe care îl oferim înainte de a trece la masă are rolul de a „deschide” pofta de mâncare și este o etapă importantă în desfășurarea unei recepții. Cu aperitivul „se dă tonul” recepției, se creează ambianța. Este important ca el să se armonizeze cu tot ceea ce va urma. Platoul cu aperitive, trebuie pregătit înainte să sosească invitații și-l puteți servi imediat când ajung primii oaspeți. Oferiți băuturi alcoolizate sau șampanie, dar și suc de fructe sau legume. La ora actuală, la mesele informale, de multe ori este propus în aperitiv, vinul care o să fie servit la masă. Puteți servi deasemenea cocktail-uri făcute în casă [atenție la dozajul alcoolurilor pe care le amestecați]. Cocktail-ul meu preferat, este făcut din 10 grame de sirop de zmeură peste care adaug 50-100 ml de vin alb sau șampanie. In Franța este cunoscut sub denumirea de Kir, dacă este făcut cu vin sau Kir royal, făcut cu șampanie.

Dacă serviți șampanie sau whisky, ele trebuie prezentate în pahare adecvate. Whisky-ul nu este servit peste gheață, decât dacă invitatul ne-o cere. Țuica, este și ea servită în pahare potrivite. În același timp cu alcoolurile, oferiți invitaților și alune, măsline, foietaje sărate, etc., pe care le pregătiți înainte  de sosirea lor. Aperitivul dinaintea cinei, nu trebuie să dureze mai mult de 30-40 de minute, după care poftiți invitații la masă.  La aperitiv, mai ales vara, puteți servi invitaților crudități cu un sos și foietaje calde. Dacă aperitivul este mai consistent, puteți evita antreul la masă și să începeți direct cu felul principal. După aperitiv, gazda [doamna] este cea care roagă invitații să treacă la masă.

Aperitivul, pe de altă parte, este formula cea mai  simplă de „a primi”. Aperitivul vă permite să continuați o discuție pe care ați început-o în timpul unei întâlniri întâmplătoare și se adresează mai degrabă relațiilor de vecinătate, prietenilor, părinților copiilor pe care îi frecventează copiii voștri, partenerilor de sport, colegilor, etc.

Invitația se face în urma unei întâlniri întâmplătoare pe stradă, în parc, sau în altă parte. Ea este lansată fie imediat în mod direct fie  prin telefon. [Vino la mine să bem ceva, la  un pahar, etc…..]. Asta nu implică și așezatul la masă. Propuneți diverse alcooluri și sucuri de fructe acompaniate de biscuiți sărați, alune, măsline, fructe uscate, etc. Dacă discuția se prelungește, puteți adăuga feliuțe de salam sau cârnați uscați, cârnăciori, feliuțe de slănină, cubulețe de brânză aromatizate, telemea, cașcaval, feliuțe de pâine, etc. Toate astea pot fi consumate, fără  să fi prevăzut, să luați masa împreună.

Dacă vedeți că invitații uită să mai plece, puteți profita pentru a lansa o frază de tipul „…Și dacă am lua masa împreună, într-una din duminicile viitoare?” sau „….  dacă am organiza un prânz sau o cină zilele următoare?”. Dar toate acestea, țin și ele de obișnuitele  reguli de ”Savoir-vivre”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *